Sunday, November 4, 2012

Ploua

Posted by Doru Somcutean | 9:08 AM Categories:




               Ce este  ploaia?...Unii ar spune simplu..apa cazuta din cer…alti ar putea gasi explicatii stintiifice…
Pentru mine in momentul de fata, ploaia inseamna o distragere a atentiei de moment..iubesc ploaia..
Simt acest sentiment foarte intens de mic..insa acum ceva vreme..stateam cu EA in camera si ne uitam cum ploua..ma gandeam cum o sa merg acasa..imi era si frica..frica de intuneric..frica de a trai..frica..
Iar ea mi.a spus ca nu trebuie sa-mi fie frica de nimic..ea o sa fie langa mine..ma luat in brate si ma pupat asa cum doar ea stie sa o faca..
Ea a fost iubita mea.cea mai buna prietena.cel mai bun prieten,psihologul meu..dupa trauma avuta cu tatal meu..ea ma sustinut pe linia de plutire..fara ea sunt ferm convins ca nu eram azi aici..ascultand ploaia aceasta..scriind aceste lucruri..
Am pierdut iubirea dintr.o parte insa am primit inzecit din alta..iar asta ma ajutat…
Eram in al9lea cer..eram cu capul in nori si cu picioarele pe pamant atunci cand era nevoie..ea era zborul meu spre cele mai frumoase vise…Am mai auzit undeva lucrurile acestea..insa nu le.am inteles atunci..si nici nu aveam cum pentru ca nu iubisem niciodata pana la Ea.
                Ce este iubirea?...Ce poate un pusti de 16 ani sa cunoasca despre iubire..? Probabil ca nu o cunoaste in totalitate..insa cunoaste destul in cat sa poata reliza atunci cand o are si cand o pierde..
Pentru fiecare ,iubirea are intelesul ei,felul ei si diferite  moduri de a se maturiza.
Pentru mine iubirea a insemnat culoare..atunci cand eram cu ea lumea mea era mult mai colorata..orice obiect prindea viata si  toate barierele care imi stateau in cale erau nesemnificative  fata de ceea ce imi dadea iubirea.A  mai insemnat si putere..puterea de a trece mai departe indiferent de ce se intampla..puterea de a ma cunoaste..de a distinge binele de rau..puterea de a face orice pentru o clipa de dragoste..o clipa alaturi de ea era apogeul trairii mele, simteam ca sunt scapat de griji,ocrotit…multumit de viata si de situatia in care ma aflam.
                  Iubirea a mai insemna si cultura..Ea a deschis setea mea de cultura..alaturi de ea am inceput sa citesc carti..sa imi sistemez timpul…pentru ca fiecare minut este important.Ea ma invatat cum sa scriu as putea spune.Eram o epava in deriva pana la gasirea acestei insule  plina  de sinceritate ,buna-credinta,iubire…
            De fiecare data cand eram altauri de ea respiram dragostea..o sorbeam din plin…indrageam fiecare fir de par de al ei,fiecare molecula era importanta pentru mine…
Eu nu am fost inzestrat cu o forta de intelegere foarte  mare..insa ea a marit-o…alaturi de ea am invatat ce inseamna romantismul…ce inseamna intelegerea..ce inseamna sa iti pese de ceva..sa lupti pentru ceva..si sa castigi..Nu sunt o fire luptatoare..trebuie sa am o motivatie anume pentru a lupta..
Ea era motivatia mea..ma facea fericit prin simplul fapt ca respira…eram imbolnavit de microbul dragostei…imi curgea prin sange..prin toate venele..si a luat stapanire asupra creierului intr.un final..
Cu inima nu a avut deloc de munca..pentru ca ea era ingenunchiata cu mult inainte..
Prima strafulgerare a avut loc  intr.o dupamiaza..pe  o  strada plina de noroi..o vreme ploioasa..cu un cer gri..iar singurul lucru albastru in acea zi erau ochii ei..pe care i.am zarit  pentru prima data.
Lovitura de baza asupra inimii mele a fost pe data de 3.cand corpul meu isi schimba temperature de la minut la minut..cand transpiram si tremuram in acelasi timp..in acea zi cand minutele au trecut precum secundele..inima mea pierdea batalia cu microbul dragostei.
Pasul final.Cucerirea a avut loc doar 2 saptamani mai tarziu..atunci cand urechile mele au auzit-o pe ea
pentru prima data rostind primul “Te Iubesc”.Atunci a fost ingenuncheat.
  De atunci s.au intamplat multe,foarte multe lucruri..unele mai bune iar atele mai rele..insa noi am fost in totdeauna impreuna, unul langa celalalt.
               In fiecare zi simteam cum dragostea mea creste..simteam ca nu mai traiesc degeaba..ca am o sansa la o viata mai buna..ne vedeam zilnic..rar rezistam cate o zi fara sa ne vedem..iar si atunci dorul ardea in noi precum o bucata de metal sub lava.Invatam ceva nou in  fiecare zi… gandeam la fel..simteam la  fel..in foarte multe privinte.O adoram atunci cand era nervoasa…atunci cand nu intelegea un lucru..iar eu randeam…atunci cand ii faceam surprize neasteptate..Insa totul a trecut  mult , mult mai repede de cat ma asteptam..Iar acum stau..singur..fara ea..visand-o noapte de noapte..simt cum sunt bantuit de chipul ei..in fiecare clipa..mintea mea este infestata cu frumusetea sa..sufletul meu este sfarmat de distanta impusa intre noi!Si ascult ploaia…nu trebuie sa stau in ploaie ca sa simt cum fiecare picur de apa picat din cer este o lacrima de durere..o picatura din dragostea noastra care se topeste…totul transformandu-se in ploaie.

0 comentarii:

Post a Comment

  • RSS
  • Facebook
  • Twitter
  • Youtube